Importanţa ritualurilor de trecere în viaţa unui bărbat

Sunt perioade în viaţa unui bărbat când peisajul cotidian devine brusc sumbru, fără ritm, fără interes. Apar întrebări de genul: “despre doar atât poate fi vorba?” Şi o neînţeleasă dorinţă de a se întoarce în trecut, când parcă era mai multă “bogăţie” în viaţa sa.

Modernitatea, cu tot cu farmecul ei aparte, aduce o neclaritate, o nesiguranţă – manifestată în diferite caracteristici ale vieţii unui bărbat: consumerism, absenţa unor provocări semnificative, lipsa unor valori comune etc.

“Dacă analizăm cu atenţie sistemul social contemporan, observăm imediat decăderea valorilor familiei tradiţionale. Din ce în ce mai multe familii se confruntă cu tristul adevăr al dispariţiei tatălui (absent fizic sau emoţional), aspect care produce devastare emoţională la copiii de ambele sexe. Tatăl slab, fără personalitate sau absent din viaţa fiului sau fiicei sale, mutilează capacitatea acestuia/ acesteia de a relaţiona într-un mod intim şi pozitiv cu persoane de acelaşi sex sau de sex opus.”, Redescoperă arhetipurile masculine, Robert Moore/ Douglas Gilette.

Care este soluţia?

Am putea găsi numeroase răspunsuri, niciunul mai puţin adevărat: credinţa, studiul filozofiei sau al psihologiei, relaţii mai bune. Dar, ce ar putea aduce schimbări atât de profunde, încât să transforme perspective pentru totdeauna, nu numai pentru o anumită perioadă, nu numai la nivel mental, ci în întreaga fiinţă?!

Cum putem preface adevărul abstract din mintea unui bărbat în adevărul sufletului lui? Ce are forţa să schimbe relaţiile superficiale în legături profunde şi semnificative?

Ritualul de trecere…

Societatea în care trăim este aproape lipsită de ritualuri, cel puţin dacă ne gândim la ele în mod tradiţional. Cele care se mai păstrează şi-au pierdut puterea transformatoare, rămânând, mai degrabă, cu obiective punctuale, fără un sens anume.

Cu toate acestea, indiferent de cultură, ritualul face parte din fundamentul condiţiei umane şi, implicit, cu foarte mare impact asupra vieţii unui bărbat.

Pentru a-şi îndeplini menirea de eroi în propria viaţă, bărbaţii au nevoie să îşi onoreze etapele vieţii, să le identifice şi să extragă din ele rezultate tangibile. Un ritual este un mecanism prin care bărbaţii pot schimba lucrurile, pot rezolva problemele, se pot elibera, îşi pot exprima emoţiile, pentru a-şi construi identitatea personală şi pe cea a “tribului” lor. Pentru a aduce ordine în haos, pentru a se orienta în timp şi spaţiu, pentru a aduce semnificaţie aspectelor din viaţa lor.

Când ritualul este înlăturat din viaţa unui bărbat, iar această dorinţă esenţială şi naturală a structurii lui emoţionale şi psihice de a participa la ritualuri este inhibată, apar simptome precum: nelinişte, apatie, înstrăinare, plictiseală, dezordine.

Ritualurile cuprind o varietate de categorii, însă azi ne referim strict la ritualurile de trecere prin care un băiat transcende către a fi bărbat – psihologia băiatului se transformă în psihologia bărbatului.

În societatea actuală, băieţii nu identifică semne clare în călătoria lor către devenire, iar trecerea către vârsta bărbatului se asociază frecvent cu tot felul de evenimente de tipul: ziua în care au primit prima maşină, când au absolvit liceul, când şi-au pierdut virginitatea, când obţin primul job important, când devin tătici sau când se căsătoresc.

În plus, cu timpul, ritualul trecerii de la băiat la bărbat s-a amânat: dacă acum câţiva ani, se credea că la 18 ani un băiat devine bărbat, azi bărbaţii pleacă de la casa părintească mult mai târziu, se căsătoresc mult mai târziu, aşteptând un semn care să le arate care va fi următorul pas în viaţă. Fuziunea ritualurilor de trecere şi dispariţia lor într-o idée cum ar fi “când îmi iau prima maşină” îi afectează pe băieţi mai mult decât se poate observa chiar.

Sentimentul de rătăcire fiind principala consecinţă.

Dar, procesul de a deveni bărbat nu se întâmplă într-un singur moment. Ritualul de trecere ar trebui să înceapă în momentul în care un băiat începe să se gândească la el ca la un bărbat şi continuă cu momentul în care un băiat începe să se comporte ca un bărbat şi să îşi asume responsabilităţi de bărbat. Atunci, comunitatea ar trebui să îl perceapă ca un bărbat şi să îl respecte în acest sens.

Lipsind aceste puncte culminante foarte importante, băieţii din societatea actuală îşi prelungesc copilăria, niciodată siguri de momentul de trecere.

Sociologii au identificat trei faze primordiale ale unui ritual de trecere profund:

Separarea

În această etapă a vieţii, iniţiatul se desprinde de viaţa sa anterioară. În cazul tribului Mandan, tinerii erau izolaţi într-o cabană, timp de trei zile.

În alte triburi, băieţii se rădeau pe cap şi se tatuau. Ceva mai curând, băieţii erau trimişi în armată, apoi în tabere de pregătire sportivă.

Vechile posesiuni sunt lăsate deoparte, li se dădea o uniformă. În timpul fazei de separare, o parte din eul bărbatului se stinge pentru a lăsa loc unei noi identităţi.

Tranziţie

Etapa de tranziţie îl are pe iniţiat prins între două lumi: fără a fi definitv rupt de viaţa anterioară, dar nici cu totul integrat noii sale identităţi.

Acum, bărbatul învaţă, dobândeşte cunoştinţe necesare pentru a fi integrat în lumea bărbaţilor, pentru a deveni membru cu drepturi depline.

În societăţile tribale, cei mai bătrâni îi învăţau pe iniţiaţi ce însemna să fii bărbat, le împărtăşeau mici secrete, sfaturi de comportament etc. Apoi, îi ajuta să participe la ceremonii ritualice care implicau, în cele mai multe cazuri, durere şi rezistenţă.

Bărbatul era ca un soldat căruia i se „strigă” pentru a fi disciplinat, pentru a deveni pregătit pentru un nou rang.

Reintegrare

După ce a trecut probele, iniţiatul este reintrodus în comunitatea sa, recunoscându-i-se noul statut în trib. Pentru societăţile tribale, această zi era o sărbătoare pentru întreg satul.

Băiatul era primit ca un bărbat şi i se atribuiau activităţi şi responsabilităţi specifice bărbatului. Bărbaţii mai maturi din comunitate aveau acest rol de a îi integra pe băieţi cu tot ce înseamnă masculinitatea lor şi cumva ei ştiau când est momentul potrivit devenirii.

Rituri de trecere moderne

Redescoperind arhetipurile masculine mature, oferim contextul şi procesele necesare ritualurilor semnificative de trecere de la băiat la bărbat.

Am reconfigurat ritualurile străvechi conrespunzător epocii în care trăim şi le-am oferiţa forţa de a se manifesta drept catalizator care propulsează trecerea de la băiat la bărbat.

Cea mai mare dificultate o resimţim în etapa de reintegrare, având în vedere că astăzi comunităţile nu mai recunosc, nu mai sunt de acord cu ritualurile de trecere. Însă, atât timp cât băiatul îşi doreşte şi îşi asumă un astfel de ritual, el va fi susţinut de către comunitatea noastră restrânsă pentru a îşi recăpăta statutul în întreaga societate şi în ochii tuturor celor care îl înconjoară. Dar, mai ales în ochii sufletului său.

Comentează